P’ong-lai sau “Insulele fericitilor”


Magicianul Li Chao-Kiun spune imparatului Wu-Ti (dinastia Han): “Adu sacrificii cazanului (tsao) si vei putea sa conjuri fiinte (supranaturale). Conjura fiinte (supranaturale) si vei fi in stare sa schimbi praful de cinabru in aur galben. Din acest aur galben vei putea face vase din care sa mananci si sa bei. Iti vei prelungi atunci viata. Prelungindu-ti viata, vei fi in stare sa-i vezi pe <<fericitii>> (hsien) din insula P’ong-lai, care se afla in mijlocul marii. Atunci vei putea implini sacrificiile fong si shan, si nu vei mai muri.”

Mitul “insulelor fericitilor”, care apare adesea in textele alchimice chineze, trebuie judecat in legatura cu tehnicile nemuririi, dinre care cea mai ilustra a ajuns cu timpul alchimia. Despre aceste insule vorbeste in trei locuri, pe larg, istoricul Se-Ma-Ts’ien. Prima data in capitolul inchinat lui Ts’in Che-Hoang Ti (249-210 i.Hr.), cel care a cladit Marele Zid Chinezesc si care era foarte doritor sa capete “iarba nemuririi”, iarba ce se gaseste pe cei trei munti suprafiresti, P’ong-lai, Fang-tchang si Yng-tchen. Imparatul trimite pe Sin-Che, impreuna cu mai multe mii de tineri si fecioare, ca sa afle pe nemuritorii din cele trei insule. Al doilea pasaj din Se-Ma-Ts ‘ien se gaseste in capitolul XXVII (tratatul despre sacrificiile fong si chan). Aflam ca imparatul Hoang-Ti a trimis misiunea; insa oamenii s-au intos fara nici un rezultat, spunand ca au vazut insulele, dar nu s-au putut apropia de ele. In sfarsit, al treilea text din Se-Ma-Ts’ien (capitolul 118) ne reveleaza sfarsitul aceste aventuri in cautarea ierburilor nemuririi.

Sin-fu, un alt mesager al lui Hoang-Ti, poreneste catre muntii suprafiresti, intovarasit cu trei mii de fecioare si mii de tineri, luand cu el “seminte din cele cinci cereale si lucratori de tot felul”. Misiunea intalneste insa in drum un loc linistit si fertil; Sin-fu se opri acolo si se facu rege. Pamantul acesta, ca si cele trei “insule minunate din mijlocul oceanului” au fost identificate (de Klaprotg si, in urma, de Schlegel) cu Japonia. Chavannes recunoaste ca o asemenea ipoteza nu e improbabil. Totusi, nu e nimic mai mult decat o ipoteza.

Noi credem ca legendele acestea ale unor insule suprafiresti – in cautarea carora s-au trimis mesageri inca din timpul dinastiei Wei (378-348 i.Hr.) – trebuie considerate mai degraba ca o traditie mitica, a unor locuri paradiziace, in care ajung sfintii sau magicienii; iar nu ca amintirea vaporoasa a unor aventuri geografice. Chiar daca la baza lor s-ar afla navigatii reale (studii recente de etnografie ne asigura ca navigatiile din epoca preculturala a Asiei au atins adevarate recorduri) -struca legendelor este pur mitica. Aceste  trei insule – locuite de “nemuritori”, in palate pazite de oameni-balauri si unde cresc ierburile datatoare de nemurire – seamana foarte mult cu tarile mitice Sâkadvîpa si Svetadvîpa  ale traditiilor  hinduse (de altfel, dvîpa  inseamna in sanskrita o “insula”) si cu lacul miraculos Anavaptapta ale legendelor budiste. Teritoriile acestea mitice erau locuite de nemuritori si se putea ajunge la ele numai prin sacrificii, asceza sau evlavie ( in cazul Sâkadvîpei sau Svetadvîpei) sau prin muteri magice (in cazul lacului Anavatapta). Buddha ca si sfintii budisti erau purtati prin aer, cat ai clipii din ochi, in Anavatapta. Intocmai cum cocorii, in legendele chineze, purtau aerian barca cu cu cei opt nemuritori ( cu timpul, s-a creat un mit intreg asupra acestor “opt nemuritori”, alimentat nu numai de credinta in nemurire, ci si de o serie de superstitii ale taoismului in epoca lui de decadenta) catre “insulele suprafiresti din mijlocul oceanului”. Ne aflam in fata unor legende similare: Legenda unor regiuni miraculoase, in care nu pot patrune decat sfintii sau magicienii, si unde viata e fara de moarte si tineretea fara de batranete. Nu este locul aici sa analizam toate variantele acestei legende – cunoscuta in multe parti ale lumii. sa obesram numai ca ea se leaga de eternul izvor al aventurilor umane: cautarea nemuririi si a tineretii vesnice. Prin acest unchi de vedere, legenda insulelor locuite de “nemuritori” si de “fericiti” a fost folosita de alchimisti si asimilata alchimiei.

Expeditii si investigatii pentru gasirea “drogului nemuririi” au mai facut si alti imparati ai Chinei. Cele pe care le vom aminti mai la vale sunt perfect istorice, si ele se integreaza in istoria alchimiei chineze. Nu mai e vorba acum despre legendara planta a nemuririi din “insulele fericitilor” – cide preparata alchimice prin care s-ar putea prelungi viata. asa, bunaoara, imparatul T’ai Tsung (secolul al VII-lea d.Hr.) avea la curte un brahmin numit Nârâyanasvamin, adus din India in 648 de catre Wang Hsuants’e. Acest brahmin era un alchimist specializat in arta de a prelungi viata si ni s-au pastrat aventurile sale in China. In 664-665, calugarului budist Hsuan-Chao primi ordin de la Kao Tsung sa aduca din Kashmir un magician indian, numit Lokîditya, despre care se spunea ca poseda elixirul vietii. Gengiz-Khan porunci in 1222 alchimistului taoist Ch’ang-ch’un sa vina in Samarakand. Acest Ch’ang-ch’un a fost un ascet foarte excentric apartinand sectei Ch’uan-chen (fondata de Wang Che in prima jumatate a secolului al XII-lea), secta fanatica, in care ascentismul era dus pana la limitele extreme (sectarii nu mancau nici macar fructe, nu beau ceai, iar unii nu dormeau deloc). Discipolul lui ch’ang-ch’un, numit Li Chih-Ch’ang, a scris povestea calatoriei maestrului sau spre Samarkand. Ajuns in fata lui Gengiz-Khan si intreba fiind daca are elixirul vietii, Ch’ang-ch’un raspunde foarte franc: “Am mijloace de a proteja viata (talismane contra influentelor rele), dar nu si elixirul nemuririi.” Ni se spune ca Gengiz-Khan a fost incantat de sinceritatea alchimistului…

Sursa: “Alchimia asiatica” de Mircea Eliade

Advertisements

Posted on July 15, 2013, in Curiozitati and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: