Mihai Viteazul


Domnitorul Mihai Patrascu, pe care il cunoastem ca Mihai Viteazul, s-a nascut cel mai probabil in 1557 la Targul cu Floci, localitate disparuta in era moderna, dar aflaata in secolul al XVI-lea la varsarea vechiului curs al Ialomitei in Dunare. Cea mai apropiata referinta pentru Targul de Floci (floc=fir de lana, din lat. floccus-i=scama de lana, par de stofa groasa), din vreme nasterii lui Mihai este harta reprezentand W a l a c h i a , Servia, Bvlgaria, Romania (Rumelia) a lui Gerard Mercator, datata 1555, si in care, la confluenta Ialomitei (Jalomicza flu.) cu Dunarea (Danubius Fluvius), apare localitatea Flotz (Floci). Singurlui punct de orientare pentru fost localitate este astazi manastirea de secolul al XVII-lea (1640-1650) de la  Flamanda, aflata pe malul Ialomitei, la intersectia cu drumul paralel Bratului Borcea care coboara la Calarasi. Potrivit traditiei, cum am vazut, Mihai s-ar fi nascut la Strehaia. Cel mai precis indiciu despre anul nasterii lui Mihai Viteazul este gravura in arama din 1601 executata la Praga de atelierul lui Aegidius Sadeker dupa un desen facut voievodului la fata locului. Este cel mai realist si mai detaliat portret al sau, realizat in stilul manierismului nordic practicat de artistii flamanzi la sfarsitul secolului al XVI-lea, motiv pentru care putem banui ca imaginea este usor alungita, dar in contextul unei perfecte armonii. Studiind si alte portrete contemporane , este posibil sa credem ca Mihai avea fata mai plina , cu o usoara cadere a obrajilor, ca in portretul poblicat de Ioannes Bisselius in 1675 si cum este infatisat in rescele noastre de la manastirea Calui si de la Biserica domneasca de la Targoviste. Portretul fizic reprodus de Nicolae Iorga dupa descriera unui marotr care l-a vaut in ziua audientei la imparatul Rodolf al II-lea este acela al unui “om voinic, inalt caruia-i scanteia din ochi tirania”. Intr-adevar, in ciuda tristetii si a oboselii, pe care le intuim pentru acea situatie grea in care se afla domnitorul Unirii la curtea imparatului de la Praga, privirea redata cu mare acuratete de Aegidius Sadeler este extrem de vie, patrunzatoare, impresionanata. Pare barbatul luptator, generarul pe chipui caruia s-au asezat urmele numeroaselor razboaie si poate amintrea dusmanilor pe care i-a taiat cu mana lui.

Asupra originii sale s-a deschis inca de timpuriu in instorigrafia romana o controveresa, provenita din cateva surse indirecte si tarzii, care il prezentau ca ridicat dintr-o familie olteana modesta, fiu al banului Iane, grec de origine, capuchehaie la Constantinopol, si Teodora, negustoreasa din Targul cu Floci. Aceasta versiune, propagata de ambasadorul venetian Matteo Zane la Constantinopol s de cronicarul ostil Szamoskozy, pe de o parte, si de o traditie populara si ecleziastica balcanica pe de alta parte, dar care ii glorifica faptele, a fost considerata o “versiune balcanica asupra originii lui Mihai Viteazul, intrucat numai la sudul Dunarii, in ambianta eclectica a Imperiului otoman, adevarata inrudire dintre Mihai Viteazul si Iane banul de Cantacuzino (unchi dupa mama-nepot) s-a putut trasforma intr-o relatie tata-fiu. Cela mai multe documente si dovezi ale timpului arata ca era fiul nelegitim al domnitorului Patrascu del Bun facut cu doamna (gospojda) teodora, in al carui inel se gasesc ” si semne luate din herbul tarii”. Prin aceasta filiatie, Mihai Viteazul se inscria pe linia dinastica a Basarabilor (Draculesti), din ramura de familie a lui Vlad (Petru) Calugarul.

Linia Basarabilor prin Draculesti

Mircea cel Batran -> Vlad al II-lea Dracul -> Vlad (Petru) Calugarul -> Radu cel Mare -> Radu (Petru) Paisie -> Patrascu cel Bun -> Mihai Viteazul.

Pe linia materna, filiatia este cu totul incerta, chiar daca unii istorici, intre care si Iorga, considerau ca Teodora poate fi din familia Cantacuzino, mai precis, din Mihai Saintanoglu (1515-1578), in descendta caruia apare un Ioan nascut in 1570 si putin cam tanar pentru a fi in 1593 capuchehaie a tarilor romanesti la Constantinopo, precum si un frate Iane, mare ban, dar mort in 1592 (apud Mona si Florian Budu-Ghika). Inclusiv ascendenta lor din Cantacuzinii bizantini este nesigura – atacata ironic de unii intelectuali romani in perioada regimului comunist -, deoarce pe linia dinastia din a doua jumatate a secolului a XV-lea pare o ruptura.

Linia Cantacuzinilor din Ioan al VI-lea Cantacuzino

Manuel (despot al Marii Raguze, 1466) -> Dimitrie (mentionat in Ungaria 1474)—- (fliliatie incerta) Dimitire (mort la Pisa in 1536) -> Mihai Saintanoglu (Cantacuzino)—- (relatie necunoscuta) Iane si Teodora -> Mihai Viteazul. 

Advertisements

Posted on July 11, 2013, in Istorie and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: