Oltenia


Denumirea provinciei vine de la raul Olt, cunoscut in Antichitate, dupa Claudius Ptolomeus, cu numele Alutas sau Alutus, folosit de romani dupa in cuvant geto-dac mai vechi. Potrivit lui Alexandru Rosetti, vocalismul formei romanesti a Oltului – care apare cu formele  Alutus, Aittus pe Tabula Peutingeriana, in inscriptii Alutus,  in Evul Mediu sub formele  Alt(1211) si Olt(1233) -, se explica prin intermediar slav (a > o), daca termenul provine de la limba iranica, la fel ca in cazul altur denumiri: Alutus – afluent al Caspicei, la nordul Caucazului, sau Alta – nume de rau la sud-est de Kiev. De asemenea, o explicatie care se aplica si felului in care s-a construit numele de oltean se gaseste la Ovid Densusianu: olutari < altare. Filologul Ion I. Russu considera si el ca denumirea daco-romana Alutus a suferit un fonetism slav: Alut->Alt->Olt, alt fenomen intalnit la alte nume de ape romanesti si la unele rauri din sudul Dunarii. Conform teoriei etimologiei multiple a lui Alexandru Graur, numele de oltean poate veni atat de la raul Olt, cat si de la provincia Oltenia, caz ultim in care folosirea numelui de catre grupul national olteni ar fi de data mai recenta istoric. Acestu lucru este insa mai putin probabil, deoarece, chiar si foarte tarziu in istorie, potrivit unui document iezuit din secolul la XVIII-lea, numele oltenilor era legat de raul Olt (Alutani autem a fluvio Aluta, in cuius tractu per longum habitabant…). 

Lingvistica indica tipul de filiatiei: oltean – locuitor al Olteniei; dar in primul rand datorita individualizarii puternice a oltenilor ca grup regional in ultimele decenii, semnificatia numelui de  Oltenia este in limbajul curet aceea de “teritoriu locuit de olteni”, de “tara a oltenilor”, si nu de regiune de dincolo de Olt. In traditia recenta a oltenilor exista si “olteni de dincolo de Olt”, a caror aparenta este uneori contestata declarativ, tocmai datorita diferentelor teritoriale sensibile aparute odata cu extinderea spre est a provinciei. Oltenia poate fi definita si ca o regiune inchisa intre ape – Dunare, Olt, Lotru, Cerna, ca o mica Mesopotamie europeana al carei relief coboara in trepte, asemenea unui amfiteatru, de la munti, prin dealuri, spre campie, la care se adauga un podis in nordul Mehedintilor. Aceste caracteristici geografice au usurat identificarea Olteniei, ca un spatiu geografic si istoric aparte, inca de pe vremea romanilor:

“Bariera ce o pun muntii si apele ce o inchid, ca si tectonica reliefului sau, au facut din aceasta regiune o unitate geografica, ce nu se poate lega usor, din punct de vedere administrativ, cu pamantul inconjurator. De aceea, desi redusa ca suprafata, nu mult dupa cucerirea lui Traian, se creeaza aici o provincie romana. Nici dupa intemeirea Tarii Romanesti, Oltenia nu se inglobeaza administrativ in unitatea principatului si este guvernata de un functionar aparte, cu titlul de ban. Si daca, intr-o vreme, stapanirea romana s-a largit si la rasarit de Olt, aceasta a fost o necesitate strategica, pentru garantarea sigurantei centrelor urbane de pe rau.”

Intr-o buna masura, dezvoltarea unei civilizatii a Olteniei a respectat principiul diversitatii in unitate, asa cum remarca pe buna dreptate academicianul Razvan Theodorescu:

“Exista o singura Olteniei? Egreu de spus. Eu care am scris foarte mult despre zonele diverse de cultura ale spatiului romanesc, am tendinta, amendabila, de a vorbii despre o multipla Oltenie… O Oltenie domneasca – a Valcii; o Oltenie monahala – a Mehedintilor; o Oltenie seniorala – a Doljului;  o Oltenie profund taraneasca – a Gorjului… Dar veti gasi in toate celelalte parti ale Olteniei amestecuri sociale, amestecuri care dau sensul multiplu al acestui spatiu romanesc.”

Oltenii, ca locuitori ai Olteniei – pentru ca exista olteni raspanditi prin alte regiuni ale tarii – sunt considerati conservatori, atasati de traditiile vechi – paine se coace la test, inca se folosesc pirostriile, vatra este amplasata in casa etc. -, si nu o data au fost acuzati ce primitivi, desi ei sunt primordiali.

Advertisements

Posted on July 5, 2013, in Istorie and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: